-MANȚÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „devinație”, „ghicit”, „prezicere”. [< fr. -mantie, it. -manzia, cf. gr. manteia < mantis – ghicitor, profet]. Vezi definitia »

COPROLALÍE s.f. (Med.) Tendință patologică de a folosi cuvinte obscene, scabroase; scatologie. [Gen. -iei / < fr. coprolalie, cf. gr. kopros – excrement, lalein – a vorbi]. Vezi definitia »

competitie sportiva Vezi definitia »

AMENOMANÍE s.f. Delir cu dispoziție veselă. [< fr. aménomanie, cf. lat. amoenus – plăcut, gr. mania – nebunie]. Vezi definitia »

ANGLOFOBÍE s. f. Ură, dușmănie față de englezi și față de obiceiurile lor. – Din fr. anglophobie. Vezi definitia »