SURDÍNĂ s. f. amortizor de zgomot. ◊ dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru atenuarea intensității și modificarea timbrului sunetelor. ♦ în ~ = fără zgomot. (< fr. sourdine) Vezi definitia »

xilofonístă s. f., g.-d. art. xilofonístei; pl. xilofoníste Vezi definitia »

GLOMERÚLĂ s.f. 1. (Anat.) Organ format dintr-un vas de sânge sau dintr-un țesut limfoid cu aspect de ghem. 2. Element al rinichiului. 3. Bulgăr mic de pământ de diferite forme și mărimi. 4. (Bot.) Tip de inflorescență globulară constituită din flori inserate pe un peduncul foarte mic. ♦ Fruct compus provenind dintr-o astfel de inflorescență. [Var. glomerul s.n. / < fr. glomérule]. Vezi definitia »

chióscă adj. invar. (reg.) plin (de ceva), îndesat, ticsit. Vezi definitia »

VOCÁBULĂ s.f. (Liv.) 1. Cuvânt, vorbă. 2. Unitate, element de vocabular (2) [în DN]. [< lat. vocabulum]. Vezi definitia »