SCÓTIE s.f. (Arhit.) Mulură concavă situată între două toruri sau între două muluri proeminente. [< fr. scotie, cf. lat. scotia]. Vezi definitia »

începénie s.f. (înv. și pop.) început, origine. Vezi definitia »

SINESTEZÍE s. f. 1. percepere simultană pe cale senzorială diferită a unui stimul receptat la nivelul unui analizator; corespondență (II). 2. principiu potrivit căruia senzațiile diverse (coloristice, muzicale, olfactive etc.) își corespund în plan afectiv. ◊ tehnică literară în transpunerea metaforică a datelor unui simț în limbajul altui simț. (< fr. synesthésie) Vezi definitia »

-TEHNÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „tehnică”. [Scris și -technie. / < fr. -technie, it. -tecnia, cf. gr. techne]. Vezi definitia »

HIPERPEPSÍE s. f. exagerare a funcționării mucoasei gastrice, cu creșterea procesului fermentativ. (< fr. hyperpepsie) Vezi definitia »