Definita cuvantului cătină
cătínă (-ni), s. f. – Numele mai multor specii de arbuști; cătină albă, Hippophaë rhamnoides; cătină de garduri, Lycium vulgare; cătină mică, Tamarix germanica; cătină roșie, Tamarix gallica. Lat. catănum „plantă asemănătoare cu drobul”, cuvînt documentat în Spania în sec. VI (Coromonas, I, 570). A tonic s-a alterat probabil sub influența lui catena, cf. mr. cătiră „șira spinării”. În orice caz, nu este probabilă der. propusă de DAR, din lat. catena, și cu atît mai puțin originea anterioară indoeurop., cum presupune Lahovary 322. Der. cătinar, s. m. (pasăre mică neidentificată); cătinat, adj. (cu frunzișul des); cătineț, s. n. (desiș, hățiș).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cătină
PAGINATÚRĂ s. f. paginație. (< it. paginatura) Vezi definitia »
HRÁNĂ, (rar) hrane, s. f. Tot ceea ce servește la nutriția omului, a animalelor sau a plantelor; nutriment; p. restr. mâncare, bucate. ◊ Compus: hrana-vacii = plantă erbacee de nutreț, cu tulpină păroasă, cu frunze opuse și cu flori albe, mici (Spergula arvensis). [Gen.-dat.: hranei] – Din sl. hrana. Vezi definitia »
HISTOGRÁMĂ s. f. grafic din coloane verticale alăturate, reprezentând proporțional diferite mărimi statistice. (< fr. histogramme) Vezi definitia »
VALÚTĂ s.f. 1. Unitate monetară care stă la baza sistemului monetar al unei țări. 2. Totalitatea monedelor care servesc drept mijloc de plată în decontările internaționale. ◊ Valută forte = valută cu acoperire în aur care este acceptată de mai multe state. [< it. valuta]. Vezi definitia »
CARDÍTĂ s.f. Inflamație a inimii. [< fr. cardite]. Vezi definitia »