INIÓN, inioni, s. m. Protuberanță externă a osului occipital, considerată reper în măsurătorile antropometrice. [Pr.: -ni-on] – Din fr. inione. Vezi definitia »

PENSIÓN s. n. (în trecut) institut particular de învățământ de grad elementar și mediu. (< fr. pension) Vezi definitia »

TIERSERÓN s.n. (Arhit.) Nervură suplimentară la o boltă în ogivă. [Pron. ti-er-. / < fr. tierceron]. Vezi definitia »

bușon, bușoane s. n. (glum.) gură. Vezi definitia »

OXIMORÓN s.n. Procedeu stilistic care constă în a uni două cuvinte în aparență contradictorii (de ex. tăcere elocventă) pentru a da expresiei un caracter neașteptat. [Pl. -one. / < fr. oxymoron, cf. oxys – deștept, moros – prost]. Vezi definitia »