BĂRBIERÍȚĂ, bărbierițe, s. f. (Rar) Femeie bărbier. [Pr.: -bi-e-] – Bărbier + suf. – iță. Vezi definitia »

GEROIGIÉNĂ s. f. Igienă (2) a modului de viață al bătrânilor. [Pr.: -ro-i-gi-e-] – Gero[ntologie] + igienă. Vezi definitia »

agóră (spațiu public) s. f., g.-d. art. agórei; pl. agóre Vezi definitia »

BÁRĂ, bare, s. f. 1. Drug de metal (care urmează să fie prelucrat). ♦ Bucată de lemn sau de metal, de lungime și grosime variabilă, având diferite întrebuințări. 2. Fiecare dintre cei trei stâlpi care delimitează poarta la unele jocuri sportive. ◊ Bară (fixă) = aparat de gimnastică format dintr-un sul de metal fixat pe doi stâlpi. 3. Barieră care desparte, la instanțele judecătorești, pe judecători de avocați și împricinați; p. ext. locul de unde se pledează în fața instanței. 4. Semn grafic în forma unei linii verticale sau orizontale, folosit ca element de separare în interiorul unui text; (Muz.) semn în formă de linie verticală, întrebuințat la separarea măsurilor pe portativ. 5. Ridicătură a fundului mării la gura unui fluviu, formată prin îngrămădirea nisipului sau a mâlului. 6. Valul care urcă de la gura unui fluviu spre amonte o dată cu fluxul, la mările cu maree importantă. – Fr. barre. Vezi definitia »

nitriéră, nitriére, s.f. (înv.) loc de unde se extrăgea nitrul (azotatul de potasiu). Vezi definitia »