pânzătúră, pânzătúri, s.f. (înv. și reg.) 1. pânză, pânzet; bucată de pânză. 2. giulgiu. 3. față de masă. 4. lenjerie de pat sau de corp. 5. (reg.) năframă. 6. acoperământ al vaselor liturgice. 7. perdea. 8. fată. 9. strecurătoare. 10. osânză. Vezi definitia »

podícă s.f. (reg.) plantă erbacee cu tulpină lungă și târâtoare, cu ramuri secundare îndreptate în sus, cu frunze mici, ascuțite și dese, cu inflorescență în formă de spic; brădișor, bunceag, bunget, cornățel, cornișor, piedică, piedicuță. Vezi definitia »

VELUTÍNĂ s. f. țesătură fină de lână sau de bumbac, având înfățișarea plușului. (< fr. veloutine) Vezi definitia »

RETÍNĂ s. f. membrană internă, nervoasă, a ochiului, sensibilă la lumină, pe care se formează imaginea vizuală. (< fr. rétine) Vezi definitia »

ANASTRÓFĂ, anastrofe, s. f. Schimbare a ordinii obișnuite a cuvintelor într-o propoziție, cu scopul de a atrage atenția asupra unui amănunt. – Din fr. anastrophe, germ. Anastrophe. Vezi definitia »