DEZAFURCÁ vb. tr. (mar.) a desface cheia de afurcare și a vâra una din cele două ancore afurcate. (după fr. désaffourchage) Vezi definitia »

EXCOMUNICÁ, excomúnic, vb. I. Tranz. A exclude pe cineva dintr-o comunitate religioasă. – Din lat. excommunicare, fr. excommunier. Vezi definitia »

spicá¹, spic și spichéz, vb. I (înv. și reg.) 1. a spicui, a culege spice. 2. (despre graminee) a înspica. Vezi definitia »

BRUSCÁ vb. I. tr. A trata cu violență, brutal, aspru; a repezi. ♦ A grăbi, a forța (o hotărâre, un deznodământ etc.). [< it. bruscare, fr. brusquer]. Vezi definitia »

CA³ interj. (Reg.) Ia! ei! Ci ca ho... voinice, prea o iei repede! (DELAVRANCEA). – Lat. quam. Vezi definitia »