SUCÍT¹ s. n. Sucire. – V. suci. Vezi definitia »

CHIORĂÍT, chiorăituri, s. n. Chiorăială. [Var.: ghiorăít s. n.] – V. chiorăi. Vezi definitia »

ÎMPISTRÍT, -Ă, împistriți, -te, adj. (Reg.) Care este împodobit cu desene sau cu flori, cu ornamente de diverse culori și forme; spec. încondeiat. – V. împistri. Vezi definitia »

SPÍRIT s.n. I. 1. Factor ideal al existenței (opus materiei); totalitatea facultăților intelectuale; rațiune, intelect; conștiință. 2. Inteligență; imaginație. 3. (În superstiții) Ființă imaterială, supranaturală. 4. Mod, fel de manifestare, de gândire. 5. Glumă, anecdotă. ♦ Vorbă de duh; ironie. ♦ A face spirite = a glumi. 6. Caracter specific a ceva. ♦ Sensul real a ceva. II. Semn grafic în scrierea greacă, care arată cum se pronunță din punctul de vedere al aspirației sunetul căruia i se adaugă. [< lat. spiritus, cf. it. spirito, fr. esprit]. Vezi definitia »

wurtzít (sulfura de zinc) (germ.) [tz pron. ț] s. n. Vezi definitia »