GRÍNDĂ, grinzi, s. f. Element de construcție din lemn, oțel, beton armat etc., cu lungimea mare în raport cu celelalte dimensiuni, folosit de obicei la asigurarea rezistenței unei construcții. – Din sl. grenda. Vezi definitia »

AMPRÍZĂ s. f. 1. lățime totală a fâșiei de teren pe care se construiește un terasament, un dig, un baraj. 2. influență, ascendent, autoritate morală. (< fr. emprise) Vezi definitia »

ANTIFEBRÍNĂ s.f. Medicament cu care se combat frigurile. [< fr. antifébrine, cf. lat. anti – contra, febris – febră]. Vezi definitia »

BIOMECÁNICĂ s. f. Știință care studiază dezvoltarea, structura și activitatea aparatului motor al animalelor și al omului, plecând de la premisele mecanicii generale. [Pr.: bi-o-] – Fr. biomécanique. Vezi definitia »

ANCOLÚRĂ Lü-/ s. f. gâtul calului. (< fr. encolure) Vezi definitia »