FUZÍT s. n. fuzen (II). (< germ. Fusit) Vezi definitia »

REDUÍT s. n. 1. fortificație de dimensiuni limitate, cu caracter autonom în cadrul altei fortificații, înzestrată cu mijloace de foc și subzistență pentru a rezista timp îndelungat. 2. (în trecut) compartiment cuirasat în care era instalată artileria pe marile nave de luptă. (< fr. réduit) Vezi definitia »

DESPĂRȚÍT², -Ă, despărțiți, -te, adj. 1. Separat (unul de altul). 2. Divorțat. 3. Fără legătură, izolat (de ceilalți). 4. (Înv.) Deosebit, diferit. – V. despărți. Vezi definitia »

pneumatolít (pne-u-) s. n., pl. pneumatolíte Vezi definitia »

ZECIUÍT¹, zeciuituri, s. n. (Înv.) Zeciuire. – V. zeciui. Vezi definitia »