belarúsă / bielorúsă (limbă) (bie-) s. f., g.-d art. belarúsei / bielorúsei Vezi definitia »

SPOROGENÉZĂ s.f. Proces de formare și maturare a sporilor. [< fr. sporogenèse, cf. gr. spora – sămânță, genesis – naștere]. Vezi definitia »

mácioră s.f. (reg.) rest de tutun în pipă. Vezi definitia »

SPÉRGULĂ s.f. Plantă erbacee cu tulpina păroasă și cu flori albe, care crește prin locuri nisipoase. [< fr. spergule]. Vezi definitia »

PALÉSTRĂ s.f. (La vechii greci și la romani) Loc special amenajat pentru exerciții de gimnastică, lupte etc. ♦ Școală ateniană de educație fizică, urmată de băieți între 13 și 15 ani după absolvirea școlii de gramatică și a celei de chitară. [Cf. lat. palaestra, gr. palaistra < pale – luptă]. Vezi definitia »