Definita cuvantului sperlitură
sperlitúră, sperlitúri, s.f. (înv.) zbârlire; mod în care e zbârlit părul cuiva.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu sperlitură
GĂGĂÚȚĂ, găgăuți, -e, s. m. și f. Persoană prostănacă, toantă. – Et. nec. Vezi definitia »
crásnă2 s.f. sg. (înv.) frumusețe. Vezi definitia »
TAMARÍSCĂ s. f./ tamaríx s. m. arbust cu frunze mărunte și dese, cu flori albe sau roz-violete, care crește pe prundișuri. ◊ cătină. (< germ. Tamariske, lat. tamariscus, tamarix) Vezi definitia »
orăstícă (orăstíci), s. f. – Plantă leguminoasă (Orobus niger). – Var. orăștină, orășniță, oreșniță. Sb. orašiti „a produce rădăcini cu tuberculi”, cf. sb. orašica, din sl. orechu „nucă” (Tiktin). Vezi definitia »
AUTOCATALÍZĂ s.f. Cataliză a unei reacții, datorită chiar produșilor de reacție. [< fr. autocatalyse]. Vezi definitia »