Definita cuvantului spițălatic
spițălátic, spițălátică, adj. (reg.) 1. (despre obiecte) subțire. 2. (despre ființe, oameni) înalt și slab.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu spițălatic
DITIRÁMBIC, -Ă, ditirambici, -ce, adj. 1. Care aparține ditirambilor (1), privitor la ditirambi. 2. Fig. (Despre stil, vorbire, cuvinte etc.) Plin de elogii exagerate; emfatic, retoric. – Din fr. dithyrambique, lat. dithyrambicus. Vezi definitia »
DRUÍDIC, -Ă, druidici, -ce, adj. Care aparține druizilor, privitor la druizi. – Din fr. druidique. Vezi definitia »
CERÁMIC, -Ă, ceramici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnica și arta prelucrării argilelor, pentru a se obține, prin omogenizarea amestecului plastic, modelarea, decorarea, smălțuirea, uscarea și arderea lui, diverse obiecte. ♦ Obiect obținut prin această tehnică. ♦ Material din care se obțin astfel de obiecte. 2. Adj. (Despre obiecte sau materiale) Obținut prin tehnica ceramicii (1); referitor la ceramică, de ceramică. – Din fr. céramique. Vezi definitia »
FIZIOCRÁTIC, -Ă, fiziocratici, -ce, adj. Care aparține fiziocrației, privitor la fiziocrație. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiocratique. Vezi definitia »
PÂRDÁLNIC, -Ă, pârdalnici, -ce, adj. (Pop. și fam.; adesea substantivat) Afurisit, blestemat. ♦ (Substantivat, m. art.; eufemistic) Diavol. ◊ Expr. Lasă-l pârdalnicului (sau la pârdalnicul) = lasă-l încolo! dă-i pace! – Et. nec. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z