PRẤSLEA s. m. Fratele cel mai mic dintr-o familie, mezinul; p. gener. copil mic: prichindel. – Din sl. prŭstŭ, bg. prăst. Vezi definitia »

PREA adv. 1. Mai mult decât (este necesar), din cale afară de..., peste măsură, extrem de..., foarte (mult). ◊ Expr. Nu (sau nici) prea = nu chiar, nu tocmai, nu foarte; potrivit. A fi prea din cale-afară (sau prea de tot) = a depăși orice limită admisă. A nu ști prea multe = a fi supărăcios, irascibil, a reacționa impulsiv; a nu ști de glumă. (Fam.) Asta e prea-prea = asta întrece măsura. Mult prea... = excesiv, exagerat. Nici prea-prea, nici foarte-foarte = așa și așa, nici bine, nici rău; potrivit; mediocru. ◊ (Ajută la formarea superlativului absolut) Nu e nici prea mult, nici prea puțin. 2. Element de compunere care înseamnă „foarte”, „peste măsură” și care servește la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe. – Din sl. prĕ. Vezi definitia »

páișpelea (= paisprezecelea) num. ord. (f. paișpea) Vezi definitia »

PROCREÁ vb. intr., tr. (despre femei) a zămisli, a naște; a concepe. (< fr. procréer) Vezi definitia »

șáisprecelea (= șaisprezecelea) num. ord. (f. șaisprecea) Vezi definitia »