BÉHIC (‹ gr.) adj. (Despre un medicament) Care calmează tusea prin diminuarea tonusului centrilor nervoși ai acesteia, a sensibilității zonelor reflexogene ale mucoasei căilor respiratorii sau prin degajarea lor de secreții. Vezi definitia »

ANÓMIC, -Ă adj. Referitor la anomie; neorganizat, dezorganizat. [< fr. anomique]. Vezi definitia »

NEVRÓTIC, -Ă I. adj., s. m. f. (suferind) de nevroză. II. adj. care provoacă nevroză; neurotic. (< fr. névrotique) Vezi definitia »

LARINGOSCÓPIC, -Ă adj. Referitor la laringoscopie. [< fr. laryngoscopique]. Vezi definitia »

HEXAÉDRIC, -Ă, hexaedrici, -ce, adj. De hexaedru. – Din fr. hexaédrique. Vezi definitia »