FUDULÍ, fudulesc, vb. IV. Refl. A se făli, a se mândri; a se furlandisi, a se împăuna. ♦ A deveni fudul, îngâmfat. – Din fudul. Vezi definitia »

pișuli, pișulesc v. r. a urina. Vezi definitia »

CÚLI s.m. (Liv.) Muncitor asiatic care lucrează cu ziua sau care trage ricșa. [< fr., engl. coolie, cf. hind. kuli]. Vezi definitia »

surcelí, surcelésc, vb. IV (reg.) 1. a strânge surcele. 2. (despre lemne) a tăia sau a ciopli, pentru a face surcele. Vezi definitia »

corcolí, corcolésc, vb. IV (pop.) 1. a îngriji prea mult de ceva sau de cineva; a răsfăța, a alinta, a dezmierda, a cocoli, a cocoloși, a răzgâia. 2. (refl.) a pierde timpul cu lucruri de nimic, a se codi, a zăbovi. 3. (refl.) a se culca, a se ghemui. Vezi definitia »