Definita cuvantului statariu
statáriu, statárie, adj. (înv.; despre principii de drept sau despre instanțe) 1. care a fost elaborat sau instituit spre a judeca și a executa sentințe fără drept de apel și cu forța armatei; cu caracter marțial. 2. (s.n.) lege care reglementează judecarea și executarea acestor sentințe.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu statariu
ATHANASIU, Jean (1885-1938, n. București), bariton român. Unul dintre fondatorii Operei Române din București. Roluri principale în „Rigoletto”, „Tosca” ș.a. interpretate cu un deosebit simț dramatic. Vezi definitia »
STÁNIU s.n. Metal alb-argintiu, moale, maleabil și ductil; cositor. [Pron. -niu. / < lat. stannum, cf. it. stagno, germ. Stannum]. Vezi definitia »
NARÂMZÍU, -ÍE adj. v. narangiu. Vezi definitia »
TRANZITÓRIU, -IE adj. 1. care face trecerea de la o stare la alta; de tranziție; intermediar; tranzient (1). ◊ (p. ext.) care durează puțin timp. 2. (despre funcționarea unui sistem) caracterizat prin variația în timp a cel puțin unei mărimi. (< fr. transitoire, lat. transitorius) Vezi definitia »
șamdangíu, șamdangíi, s.m. (înv.) slujitor care avea grijă de lumânările curții domnești. Vezi definitia »