AUTOTROFÍE s. f. Mod de hrănire specific organismelor autotrofe. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotrophie. Vezi definitia »

cróznie (-ii), s. f. – 1. Cîrlig folosit de hamali. – 2. Sarcină de lemne, constituită de cantitatea pe care o poate căra în spinare un om. – 3. Povară, sarcină, legătură, balot. – Var. croznă, crosnă, croșnă, crojnă. Bg., sb., rut. krošnja „coș” (Cihac, II, 85; DAR); cf. ceh. krozno „cîrlig de hamal”; încrozn(i)a, vb. (a căra o povară în spate); descrozn(i)a, vb. (a descărca, a da jos o povară). Vezi definitia »

BECHÍE s.f. 1. Dispozitiv pe care se sprijină coada avionului. 2. Piesă metalică montată sub elicea unei ambarcații spre a o feri de lovituri. ♦ Proptea care împiedică răsturnarea unei nave naufragiate. [Gen. -iei. / < fr. béquille]. Vezi definitia »

OFTALMOMALACÍE s.f. (Med.) Atrofie a ochiului. [Gen. -iei. / < fr. ophtalmomalacie]. Vezi definitia »

LIENOGRAFÍE s. f. radiografie a splinei cu ajutorul unei substanțe de contrast. (< fr. lienographie) Vezi definitia »