Definita cuvantului pandemoniu
PANDEMÓNIU s.n. (Mit.) Loc imaginar situat în infern, unde se presupunea că se adună demonii; adunarea, sfatul demonilor. ♦ (Fig.) Adunare de bandiți, de oameni răi, de scelerați. [Pron. -niu. / < fr. pandémonium, cf. gr. pas – tot, daimon – demon].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pandemoniu
NESTRĂVEZÍU adj. v. OPAC2 (1). Prin care nu poate trece lumina, lipsit de transparență, nestrăveziu. [DEX '98] Vezi definitia »
iedeccíu, iedeccíi, s.m. (înv.) iedéc. Vezi definitia »
LACRIMATÓRIU s. n. (la romani) vas funerar din ceramică sau sticlă, alungit, conținând uleiuri parfumate, care se depunea în morminte o dată cu înhumarea celui decedat. (< fr. lacrymatoire, lat. lacrimatorium) Vezi definitia »
NÚNȚIU s. m. prelat-ambasador al Vaticanului într-o țară străină. (< it. nunzio, lat. nuntius) Vezi definitia »
PROBATÓRIU, -IE I. adj. propriu să dovedească ceva; probator. II. s. n. procedură de culegere a probelor în justiție. (< lat. probatorium, fr. probatoire) Vezi definitia »