Definita cuvantului caut
cáut (-tă), adj. – Precaut, prudent. Lat. cautus (sec. XIX). Este latinism, folosit rar de vreun scriitor trans. – Der. cautelă, s. f. (grijă, precauție); cauțiune, s. f. (sumă de bani depusă ca garanție); cauționa, vb. (a garanta, a plăti cauțiune); cauționament, s. n. (garanție); cauționar, s. m. (garant), toate din fr.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu caut
PLĂCÚT, -Ă, plăcuți, -te, adj. Care place; simpatic, agreabil. – V. plăcea. Vezi definitia »
OUTPUT [AUTPUT] s. n. (tehn.) 1. ieșire. ◊ elemente finale care încheie anumite procedee, ca prelucrarea informațiilor, a datelor etc. 2. extragere a datelor dintr-un sistem electronic pentru elaborarea lor. (< engl. output) Vezi definitia »
BIOTERAPEÚT s. m. medic specialist în bioterapie. (< fr. biothérapeute) Vezi definitia »
ÚPERCUT, upercuturi, s. n. Lovitură la box, aplicată adversarului de jos în sus, în general sub bărbie. – Din engl., fr. uppercut. Vezi definitia »
STRĂNÚT1, strănuturi, s. n. Strănutat. – Postverbal al lui strănuta. Vezi definitia »