Definita cuvantului stăvilitor
stăvilitór, stăvilitoáre, adj. (înv.) 1. care întrerupe brusc; care face să înceteze sau să atenueze. 2. care împiedică, nu îngăduie să se producă, să evolueze.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu stăvilitor
CLIMATIZÓR s. n. aparat care permite climatizarea. (< fr. climatiseur) Vezi definitia »
SPECIFICÁTOR, -OÁRE, specificatori, -oare, adj. (Rar) Care indică, menționează în mod special. – Din specifica + suf. -tor. Vezi definitia »
ACOMPANIATÓR, -OÁRE, acompaniatori, -oare, s. m. și f. Persoană care acompaniază (1) pe cineva. [Pr.: -ni-a-] – După fr. accompagnateur. Vezi definitia »
TERMORECEPTÓR s.m. (Biol.) Terminație nervoasă receptivă la diferența de temperatură a mediului extern sau intern. [Cf. fr. thermorécepteur]. Vezi definitia »
ASEDIATÓR, -OÁRE, asediatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) (Armată, persoană) care asediază. [Pr.: -di-a-] – Asedia + suf. -tor. Vezi definitia »