CAIÁC, caiace, s. n. Barcă de sport, ascuțită la capete, condusă cu una sau cu două padele. – Fr. kayak. Vezi definitia »

ABRÁC s. n. (Reg.) Grăunțe de ovăz servind ca nutreț. – Magh. abrak Vezi definitia »

tot un drac! / o mâță! expr. același lucru! Vezi definitia »

CEAC-PÁC adv. (Fam.) Așa și așa, nici prea bine, nici prea rău. [Var.: ceat-pát adv.] – Din tc. çatpat „din când în când; pe ici pe colo”. Vezi definitia »

iatác, iatácuri, s.n. 1. (reg.) cameră mică de culcare; budoar, dormitor. 2. (înv.) pat. 3. (înv.) gazdă de hoți. 4. (reg.) unealtă de plugărie pentru cărat paie. Vezi definitia »