REDUNDÁNȚĂ, redundanțe, s. f. Surplus de informație transmis față de strictul necesar și care asigură exactitatea transmiterii informației în telecomunicații. ♦ Abundență inutilă de expresii, de cuvinte sau de imagini în formularea unei idei. [Var.: redondánță s. f.] – Din engl. redundance, fr. redondance. Vezi definitia »

BARBOTÍNĂ s. f. 1. pastă diluată vitrifiabilă cu care se lipesc ornamentele și toartele pe obiectele de ceramică. 2. decorație cu o asemenea pastă pe porțelan sau pe faianță. (< fr. barbotine) Vezi definitia »

RASOLEÁLĂ, rasoleli, s. f. (Fam.) Faptul de a rasoli; treabă făcută superficial, de mântuială. – Rasoli + suf. -eală. Vezi definitia »

mazétă (mazéte), s. f. – Ageamiu (la joc de cărți). Fr. mazette. Vezi definitia »

scárpă, scárpe, s.f. (reg.) 1. (mai ales la pl.) pantof femeiesc ușor, cu broderii, care se purta în trecut; condur; papuc de damă. 2. încălțăminte veche, scâlciată; papuc uzat târșâit. 3. (în forma: șcarp) bocanc de munte. 4. (înv.) suprafață înclinată; taluz de pământ, de pietriș, de zidărie care mărginește terasamentele, exploatările miniere, șanțurile, cursurile de apă. 5. plantație de protecție pe marginea unei căi ferate. 6. (în formele: șcarp, șcarpăn) terasament (în rambleu) de cale ferată. 7. (în formele: șcarp, șcarpă) vale de râu; făgaș. 8. (în forma: șcarpă) prăpastie. Vezi definitia »