PRINÓS, prinosuri, s. n. (În antichitate) Dar² oferit divinității; p. ext. dar² oferit unui stăpânitor. ♦ Fig. Omagiu adus cuiva în semn de devotament, de admirație, de recunoștință; contribuție adusă în slujba unei cauze. – Din sl. prinosŭ. Vezi definitia »

aripós, -oásă, aripóși, -oáse, adj. (înv.) 1. tare în aripi 2. în formă de aripi Vezi definitia »

MIRACULÓS, -OÁSĂ adj. 1. care are caracterul unui miracol; minunat, uimitor, extraordinar. 2. cu efecte excepționale, care face minuni. ◊ (s. n.) totalitatea elementelor supranaturale care intervin în basme și legende. (< fr. miraculeux, lat. miraculosus) Vezi definitia »

LÂNÓS, -OÁSĂ, lânoși, -oase, adj. (Despre animale) Bogat în lână (1), cu multă lână. ♦ (Despre părul oamenilor sau al unor animale) Ca lâna, asemănător la aspect cu lâna; p. ext. moale. – Lână + suf. -os. Vezi definitia »

ALBUMINÓS, -OÁSĂ adj. care conține albumină. (< fr. albumineux) Vezi definitia »