Definita cuvantului stârpitor
stârpitór, stârpitoáre, adj., s.n. (înv.) 1. (adj.; despre boli, epidemii, fenomene naturale, calamități etc.) distrugător. 2. (s.n.) utilaj agricol folosit pentru distrugerea buruienilor; extirpator.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu stârpitor
ÎNCÂNTĂTÓR, -OÁRE, încântători, -oare, adj. Care încântă; atrăgător, fermecător. – Încânta + suf. -ător. Vezi definitia »
UNTIȘÓR, untișori, s. m. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu flori galben-aurii, cu frunzele în formă de inimă, groase și lucioase, care se consumă ca salată; grâușor, sălățea (Ranunculus ficaria). 2. (Reg.) Untul-vacii. – Unt + suf. -ișor. Vezi definitia »
întrebuințătór, întrebuințătoáre, adj. (înv.) care întrebuințează, care folosește. Vezi definitia »
INSTALATÓR, -OÁRE, instalatori, -oare, s. m. și f. Persoană specializată în lucrările de montare și de reparare a unor aparaturi tehnice. – Din fr. installateur. Vezi definitia »
AMORTIZÓR s. n. dispozitiv care atenuează șocurile, trepidațiile unui automobil, motor etc. (< fr. amortisseur) Vezi definitia »