PALPATÓR, palpatoare, s. n. Element sensibil al unui instrument de măsurat sau de controlat neregularitățile de pe suprafețele corpurilor solide (de obicei metalice). – Palpa + suf. -tor. Cf. it. palpatore. Vezi definitia »

ASCOSPÓR s. m. spor format în interiorul unei asce. (< fr. ascospore) Vezi definitia »

EXPROPRIATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care expropriază. [Cf. fr. expropriateur]. Vezi definitia »

DIXTUÓR, dixtuoare, s. n. Lucrare muzicală compusă pentru zece voci sau zece instrumente; ansamblu vocal sau instrumental care execută o asemenea lucrare. [Pr.: -tu-or] – Din fr. dixtuor. Vezi definitia »

TRIÓR, trioare, s. n. 1. Mașină agricolă prevăzută cu un cilindru (având pe fața interioară mici alveole) care, prin rotire, separă semințele de anumite impurități; vânturătoare. 2. (Tehn.) Dispozitiv folosit pentru separarea după dimensiuni a materialelor provenite din concasare. – Din fr. trieur. Vezi definitia »