PNEUMOCÓCIC, -Ă, pneumococici, -ce, adj. Provocat de pneumococ, referitor la pneumococ; de pneumococ. [Pr.: pne-u-] – Pneumococ + suf. -ic. Vezi definitia »

IPOTÉTIC, -Ă adj. Bazat pe o ipoteză, de ipoteză. ♦ (Log.; despre judecăți) Care sunt compuse din două judecăți categorice legate prin cuvintele „dacă... atunci”. ♦ Presupus, nesigur. [< fr. hypothétique]. Vezi definitia »

ANAFILÁCTIC, -Ă adj. Cu caracter de anafilaxie. ◊ Șoc anafilactic = reacție violentă a organismului, provocată de injectarea sau de înghițirea unei anumite substanțe. [< fr. anaphylactique]. Vezi definitia »

SCIALÍTIC s. n. dispozitiv de iluminare care nu produce umbră, în chirurgie. (< fr. scialytique) Vezi definitia »

NARCÓTIC, -Ă I. adj., s. n. (substanță, medicament) care provoacă narcoză; somnifer, soporific. II. adj. (despre stări psihofizice) provocat de un narcotic; în stare de narcoză. (< fr. narcotique, germ. narkotisch) Vezi definitia »