PÚNIC, -Ă adj. care aparține Cartaginei sau locuitorilor ei. ◊ (s. n.) dialect fenician vorbit la Cartagina. (< fr. punique) Vezi definitia »

SCULPTÓRIC, -Ă adj. referitor la sculptură. (< sculptor + -ic) Vezi definitia »

EXEGÉTIC, -Ă adj. (Liv.) Care explică, interpretează bazat pe exegeză. [Cf. fr. exégétique]. Vezi definitia »

POLIVINÍLIC adj. (În sintagma) Alcool polivinilic = compus macromolecular obținut din poliacetatul de vinil, folosit în industria materialelor plastice. – Din fr. polyvinylique. Vezi definitia »

AUTÉNTIC, -Ă adj. a cărui autoritate sau realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor, unei epoci; real, veridic; original; necontrafăcut. ◊ (despre acte) întocmit cu toate formele legale. (< fr. authentique, lat. authenticus) Vezi definitia »