SÁLBIE s. f. v. salvie. Vezi definitia »

PERCÚȚIE, percuții, s. f. 1. Metodă de a diagnostica o afecțiune după sunetul rezultat din lovirea ușoară și repetată a unei regiuni a corpului. ♦ Masaj care constă din aplicarea unor lovituri rapide asupra unei regiuni a corpului. 2. Procedeu de producere a sunetelor prin lovirea cu un ciocănel a unei membrane, a unei lame, a unei placi metalice de la un instrument muzical. ◊ Instrument de percuție = instrument muzical care produce sunete prin percuție (2). 3. Izbire cu percutorul a capsei, a focosului unui proiectil, pentru a provoca aprinderea încărcăturii. [Var.: percuțiúne s. f.] – După fr. percussion. Vezi definitia »

ANODONȚÍE s.f. Lipsă a dinților. [Gen. -iei. / < fr. anodontie, cf. gr. an – fără, odous – dinte]. Vezi definitia »

GALVANOTIPÍE s. f. Procedeu tehnic de reproducere a planșelor tipografice și a gravurilor cu ajutorul unui mulaj acoperit pe cale electrolitică de un strat de cupru și apoi întărit cu un strat de staniu, nichel sau fier. – Din fr. galvanotypie. Vezi definitia »

XEROSTOMÍE s.f. (Med.) Senzație de uscare a gurii, datorită unei insuficiente salivații. [< fr. xérostomie, cf. gr. xeros – uscat, stoma – gură]. Vezi definitia »