hăpăgá, hăpắg, vb. I (reg., înv.) a aluneca, a răpăga. Vezi definitia »

OMOLOGÁ vb. I. tr. A aproba, a sancționa anumite acte pentru a le da valoare juridică. ♦ (Sport) A recunoaște oficial o performanță, în urma verificării. ♦ A confirma oficial calitățile unui produs, aprobând folosirea lui în anumite scopuri. [P.i. 3,6 -ghează. / < fr. homologuer]. Vezi definitia »

AROGÁ vb. refl. a-și atribui cu de la sine putere o calitate, un drept. (< fr. /s'/arroger, lat. arrogare) Vezi definitia »

RECÂȘTIGÁ, recâștíg, vb. I. Tranz. A câștiga (ceva) din nou; a redobândi, a recăpăta. – Re¹ + câștiga. Vezi definitia »

îndurligá, îndurlíg, vb. I 1. (reg.) a toarce (când gros, când subțire); a îndruga. 2. (reg.) a spune vorbe fără rost; a îndruga, a pălăvrăgi. Vezi definitia »