rujdí, rujdésc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a juli pielea. 2. a roade, a râcâi. 3. a desface grăunțele de pe cocean. Vezi definitia »

izidí (izấdí), izidésc, vb. IV (pop.) 1. (despre avere) a (se) părădui, a (se) risipi, a (se) chetui fără socoteală, a (se) mătrăși. 2. (despre oameni și dobitoace) a pieri, a se prăpădi, a muri. 3. (despre băuturi) a se strica. Vezi definitia »

leojdi, bleojdesc I v. t. 1. a lăsa să atârne în jos; a pleoști. II v. r. 1. a se holba. 2. a se blegi. Vezi definitia »

ogodí, ogodésc, vb. IV (înv.) 1. a trăi după plac, liber. 2. a fi plăcut, a plăcea. 3. a permite. 4. a respecta. 5. a îngriji, a vedea de. Vezi definitia »

șujdí, șujdésc, vb. IV refl. (reg.) a se pipernici, a slăbi. Vezi definitia »