IRÚPE, irúp, vb. III, Intranz. A ieși la iveală sau a se manifesta dintr-o dată și cu putere, a izbucni; a năvăli, a năpădi; a intra cu violență. ♦ Fig. a se revărsa, a deborda. [Var.: irúmpe vb.III] – Din lat. irrumpere (după rupe). Vezi definitia »

a o rupe expr. (d. limbi străine) a vorbi puțin. Vezi definitia »

a face treișpe-paișpe expr. a fi nervos / agitat; a fi nerăbdător. Vezi definitia »

a avea talie de viespe expr. (d. femei) a fi subțire în talie Vezi definitia »

STÍRPE s. f. neam, familie; origine. (< lat. stirps, it. stirpe) Vezi definitia »