unificare Vezi definitia »

FUROÁRE, furori, s. f. 1. (Rar) Mânie, furie, delir furios. 2. (Rar) Pasiune violentă, patimă arzătoare; încântare. 3. (Fam.; în expr.) A face furori = a provoca admirație, senzație, mai ales pentru aspectul exterior. – Din fr. fureur, lat. furor, -oris. Vezi definitia »

NEMULȚĂMÍRE s. f. v. nemulțumire. Vezi definitia »

NELEGIUÍRE, nelegiuiri, s. f. Faptă care contravine legilor juridice sau preceptelor morale; fărădelege, infamie, crimă. – Din nelegiuit. Vezi definitia »

VITUPERÁRE s.f. Acțiunea de a vitupera; vituperație. [< vitupera]. Vezi definitia »