HIDROTERAPEÚTIC, -Ă I. adj. hidroterapic. II. s.f. hidroterapie. (< fr. hydrothérapeutique) Vezi definitia »

ACÚSTIC, -Ă, acustici, -ce, adj., s. f. I. Adj. Care emite, transmite sau recepționează sunete, care aparține acusticii (II 1), privitor la acustică. ◊ Nervi acustici = a opta pereche de nervi cranieni. Tub acustic = tub lung care servește la transmiterea vocii pe nave, în puțuri minere etc. Cornet acustic = dispozitiv cu ajutorul căruia se recepționează sunete și se înlesnește perceperea lor. II. S. f. 1. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul producerii, propagării și recepționării sunetelor. ◊ Acustică arhitecturală = ramură a acusticii care studiază fenomenele legate de propagarea undelor acustice în încăperi. 2. Calitatea de a înlesni o (bună) audiție. – Din fr. acoustique. Vezi definitia »

OFIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la ofiologie. [Pron. -fi-o-. / < fr. ophiologique]. Vezi definitia »

NEECONÓMIC, -Ă, neeconomici, -ce, adj. 1. Care nu aparține economiei (1). 2. Care nu corespunde principiilor economice; neeconomicos (2). 3. Care nu dovedește spirit de economie sau nu permite economii; neeconomicos (1). – Ne- + economic (după engl. non-economic). Vezi definitia »

FARMACEÚTIC, -Ă, farmaceutici, -ce, adj. Care aparține farmaciei, privitor la farmacie. – Din fr. pharmaceutique, lat. pharmaceuticus. Vezi definitia »