Definita cuvantului participiu
PARTICÍPIU s.n. Mod verbal impersonal și nepredicativ, cu forme deosebite după gen și număr și având valoare de verb sau de adjectiv. [Pron. -piu. / < lat. participium].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu participiu
MORȚÍU adv. (Reg.; în expr.) A urla a morțiu = a urla lung și trist (ca o prevestire de moarte). – Moarte + suf. -iu. Vezi definitia »
ENDOTÉLIU s. n. țesut asemănător epiteliului, care acoperă unele cavități ale organismului; tunică internă. (< fr. endothélium) Vezi definitia »
AUGÚRIU s.n. v. augur. Vezi definitia »
stramóniu s.n. (înv.) ciumăfaie. Vezi definitia »
calíciu (calícii), s. n. – 1. Învelișul extern al florii. – 2. Vas liturgic, potir. Fr. calice. În terminologia ecleziastică se aude de obicei acel u consonantic, care nu se aude ca termen botanic; în plus, acesta din urmă are pl. caliciuri. Vezi definitia »