scăfăneáță, scăfănéțe, s.f. (reg.) lovitură cu palma; palmă. Vezi definitia »

HORNBLÉNDĂ s.f. Mineral format din silicați de magneziu, fier, calciu etc., foarte răspândit în natură. [Cf. fr. hornblende, germ. Hornblende]. Vezi definitia »

MĂ?MBR//U I ĕ n. 1) Parte articulată a corpului uman și al unor animale, care servește la deplasare sau la simțire. ◊ ~ superior mână. ~ inferior picior. 2) Organ genital masculin; penis. /<lat. membrum, fr. membre MĂ?MBR//U II ĩ m. 1) Persoană considerată ca fiind parte componentă a unei comunități. 2) Unitate, organizație sau stat, luat ca parte componentă (a unei organizații, asociații sau alianțe). 3) Parte a unei ecuații sau inegalități matematice. /<lat. membrum, fr. membre Vezi definitia »

AGROCENÓZĂ, agrocenoze, s. f. (Biol.) Zonă agricolă. – Din fr. agrocénose. Vezi definitia »

HEPTÓDĂ s.f. (Electr.) Tub electronic cu șapte electrozi. [< fr. heptode]. Vezi definitia »