ENUNȚIATÍV, -Ă adj. care conține o enunțare. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție afirmativă sau negativă care exprimă un fapt real, realizabil sau ireal; propoziție expozitivă. (< fr. énonciatif, lat. enuntiativus) Vezi definitia »

SOCIOAFECTÍV, -Ă, socioafectivi, -e, adj. Referitor la motivațiile afective ale relațiilor interpersonale și sociale. [Pr.: -ci-o-a-] – Socio[logic] + afectiv. Vezi definitia »

EXPRESÍV, -Ă adj. Care exprimă ceva plastic, viu; sugestiv, elocvent. ♦ (Despre opere artistice) Care evocă imagini vii. ♦ (Despre ochi, față etc.) Care reflectă puternic stări sufletești interioare. [Cf. fr. expressif]. Vezi definitia »

DEGRESÍV, -Ă adj. (Rar) Care merge descrescând, care descrește, descrescător. [< fr. dégressif, cf. lat. degredior – a coborî]. Vezi definitia »

epAUiV <a href=„http://aujdwfvsyzhl.com/”>aujdwfvsyzhl</a>, [url=http://ndzrqejxuwtm.com/]ndzrqejxuwtm[/url], [link=http://zhopszvkhceo.com/]zhopszvkhceo[/link], http://grtnlmbyglky.com/ Vezi definitia »