Definita cuvantului strujitură
strujitúră, strujitúri, s.f. 1. (pop.; la pl.) așchie de lemn; talaș, geluitură; așchie de lemn, șpan. 2. (înv.) material erodat și cărat de o apă curgătoare. 3. (înv.) obiect cioplit, strunjit.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu strujitură
BENOLĂ, benolele, adj. 1. Persoană de sex feminin care suferă de una sau mai multe boli mintale. Vezi definitia »
CALCOZÍNĂ s.f. Sulfură naturală de cupru. [< fr. chalcosine]. Vezi definitia »
STRAFÍDĂ s. f. v. stafidă. Vezi definitia »
OMILÉTICĂ s. f. disciplină teologică privind regulile oratoriei clerului. (< fr. homilétique) Vezi definitia »
ERUBESCÉNȚĂ s. f. însușirea de a fi erubescent. (< fr. érubescence, lat. erubescentia) Vezi definitia »