CABBALA (sau KABBALA) 1. Ansamblu de tradiții iudaice relative la interpretarea ezoterică a Vechiului Testament. 2. Știință secretă despre modul în care, cu ajutorul simbolurilor (litere, cifre), se poate intra în relație cu lumea spiritelor. Vezi definitia »

CARAMBOLA s. Fructul unui arbore exotic, originar din Asia de sud-est (Averrhoa carambola), de culoare galben-verzuie, de 7-12 cm lungime, caracterizat prin cinci nervuri longitudinale adânci, astfel că tăiat transversal se obțin felii de forma unor stele (engl. starfruit), cu miezul gălbui și cu puține semințe, având gust acrișor și aromă de iasomie; se consumă natur, în salate și cocteiluri de fructe, feliile fiind utilizate și ca elemente de decor. Vezi definitia »

1)molecula organica,radical sai ionçe poseda electronii necesari pentru formarea unei legaturi coordinative cu ionii metalici sau alte molecule;2)in contextul membranei celulare sau al altor structuri ce poseda receptori,molecula sau particula care se leaga cu o mare specficitate la un receptor; Vezi definitia »

ȚESĂLÁ, țesál, vb. I. Tranz. 1. A curăța, a peria un animal cu țesala (1). 2. Fig. (Fam.) A bate zdravăn. [Prez. ind. și: țesắl] – Din țesală. Vezi definitia »

DESTRĂBĂLÁ, destrăbălez, vb. I. Refl. A duce o viață imorală, de desfrâu; a avea purtări dezmățate. – Probabil din destrăbălat. Vezi definitia »