ȚÂȚÂÍT s. n. Faptul de a țâțâi; (concr.) sunet ascuțit, strident. – V. țâțâi. Vezi definitia »

ROBÍT, -Ă, robiți, -te adj. (Adesea substantivat) Care este aservit, exploatat. 2. Fig. Subjugat, fermecat, captivat. – V. robi. Vezi definitia »

PÍNXIT s. n. formulă săpată pe o placă de gravură alături de numele pictorului după care gravorul și-a făcut lucrarea. (< lat. pinxit, a pictat) Vezi definitia »

VORBÍT², -Ă, vorbiți, -te, adj. Care este exprimat prin cuvinte, rostit, exprimat, spus; p. ext. expus oral. ◊ Limba vorbită = limba întreținută obișnuit în viu grai, limbă uzuală. – V. vorbi. Vezi definitia »

ALIPÍT, -Ă, alipiți, -te, adj. Lipit, alăturat, atașat. – V. alipi. Vezi definitia »