FLUOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea debitelor de fluide. (< fr. fluomètre) Vezi definitia »

ONÁGRU s.m. 1. Plantă originară din Tasmania și America, cultivată pentru florile sale ornamentale. 2. Hemion sălbatic, mic, care trăiește în Asia. [< fr. onagre, cf. gr. onagros]. Vezi definitia »

ZAHARIMÉTRU s.n. Polarimetru folosit pentru determinarea concentrației soluțiilor de zahăr. [Cf. fr. saccharimètre]. Vezi definitia »

TAHIMÉTRU¹ s. n. elem. taheometru. () Vezi definitia »

pedéstru (pedéstră), adj. – 1. Care merge pe jos. – 2. (Trans. de S. și V.) Schilod, invalid. – Mr. pedestru. Probabil direct din lat. pĕdestrem (Pușcariu 1295; Meyer, Alb. St., IV, 95; Candrea). În general e considerat un împrumut tîrziu (Tiktin; REW 6346) pentru că l-a conservat pe d și pentru că nu a diftongat f., *pedeastră (nu cunoaștem f. de la sensul 2). În ciuda acestor dificultăți, prezența în mr., sensul popular din Trans. și expresiile cum ar fi cărare de om pedestru (Doc. Munt. 1650), exclud ideea unui împrumut tîrziu, care ar fi trebuit să păstreze nuanța militară. Der. pedestri, vb. (a cere să descalece; refl., a descăleca); pedestraș, s. m. (drumeț, persoană care merge pe jos; soldat de infanterie); pedestrime, s. f. (infanterie). Vezi definitia »