OCUPÁT, -Ă, ocupați, -te, adj. 1. (Despre un teritoriu; un oraș etc.) Cucerit de o armată străină; stăpânit de o putere străină; 2. (Despre bunuri mobile sau imobile) Stăpânit, deținut (temporar) de cineva; pe (sau în) care stă cineva. ♦ (Despre posturi) Luat în primire, deținut de cineva. 3. (Despre persoane) Care are mult de lucru, cu multe treburi; preocupat, absorbit; prins. – V. ocupa. Vezi definitia »

OMOPLÁT, omoplați, s. m. Os pereche triunghiular, lat și subțire, care formează partea posterioară a articulației umărului; spată, scapulă. – Din fr. omoplate. Vezi definitia »

UROCORDÁT, urocordate, s. n. (Zool.) Tunicier. – Din fr. urocordés. Vezi definitia »

ILUMINÁT s. n. 1. iluminare (1). ♦ ~ de avertizare = lumină intermitentă care se declanșează automat pentru a atrage atenția asupra funcționării defectuoase a unor sisteme, instalații, aparate. 2. tehnica producerii și răspândirii luminii artificiale. (< ilumina) Vezi definitia »

TRINITRÁT s. m. (Chim.; în sintagma) Trinitrat de glicerină = nitroglicerină. – Tri- + nitrat. Cf. fr. trinitré. Vezi definitia »