Definita cuvantului pendinte
PENDÍNTE adj. invar. 1. În curs de judecată; asupra căruia nu s-a luat o hotărâre. 2. Care depinde de, depinzând de. [< lat. pendens, cf. fr. pendant].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pendinte
FUGACITÁTE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este fugace. 2. (Chim.) Presiune corectată la care gazul real posedă aceleași proprietăți cu ale gazului ideal. [Cf. fr. fugacité]. Vezi definitia »
CELERITÁTE s. f. (Livr.) Iuțeală (1), repeziciune (1). – Din fr. célérité, lat. celeritas, -atis. Vezi definitia »
stăvăríște, stăvăríști, s.f. (reg.) 1. herghelie de cai. 2. loc unde stau noaptea vitele. Vezi definitia »
MOLÉTE2, (1, 2) moleți, s. m., (3) molete, s. n. 1. S. m. (Iht.; reg.) Molan. 2. S. m. (Reg.) Numele mai multor specii de conifere. 3. S. n. Tumoare seroasă care se formează pe glezna calului. – Moale + suf. -ete. Vezi definitia »
CATOLICITÁTE s. f. caracter catolic, universal. ◊ totalitatea credincioșilor catolici. (< fr. catholicité) Vezi definitia »