PROTOPREZBÍTERĂ, protoprezbitere, s. f. Protopopeasă. – Protoprezbiter + suf. -ă. Vezi definitia »

BIOCENÓZĂ s.f. (Biol.) Totalitatea organismelor vegetale și animale care populează un anumit mediu, formând un tot unitar. [< fr. biocénose, cf. gr. bios – viață, koinos – comun]. Vezi definitia »

PALMÚRĂ s. f. pieliță care unește degetele unor vertebrate acvatice. (< fr. palmure) Vezi definitia »

TERMOACÚSTICĂ s.f. Parte a acusticii care studiază transformarea căldurii în energie sonoră. [Cf. fr. thermo-acoustique]. Vezi definitia »

VITICULTÚRĂ s. f. 1. cultura viței de vie. 2. știință care studiază cultura viței de vie. (< fr. viticulture) Vezi definitia »