MITÍC, -Ă, mitici, -e, s.m., adj. (fam. depr. peior.) persoană născută în București, (fig.) persoană cu apucături urâte. Vezi definitia »

BRIC, bricuri, s. n. Navă cu pânze și cu două catarge, uneori și cu motor. – Fr. brick (<engl.). Vezi definitia »

SPECÍFIC, -Ă I. adj. caracteristic, propriu unei ființe, unui lucru sau fenomen; particular, distinctiv. ◊ care se raportează la o unitate. II. s. n. caracter propriu, particular; notă distinctivă. ♦ ~ național = sumă a caracteristicilor unei culturi, arte, literaturi care provin din trăsăturile proprii poporului și istoriei sale. (< fr. spécifique, lat. specificus) Vezi definitia »

CRONOLÓGIC, -Ă adj. referitor la cronologie; dispus în ordinea succesiunii în timp. (< fr. chronologique) Vezi definitia »

POCHÍVNIC s. m. v. popilnic. Vezi definitia »