Definita cuvantului ceașcă
ceáșcă (céști), s. f. – Vas mic cu gura largă, servind la băut. – Megl. cașcă. Pol. czaszka, din sl. čaša „vas” (Miklosich, Slaw. Elem., 52: Cihac, II, 47; Meyer 443; Berneker 137; Conev 64), cf. bg. čas(k)a, alb. tsatskë, ngr. τσάσϰα. – Der. ceașnic, s. m. (paharnic), din sl. čašinikŭ.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ceașcă
FACOSCLERÓZĂ s.f. (Med.) Indurație a cristalinului. [< fr. phacosclérose]. Vezi definitia »
CEFALOPÓDĂ s. f. v. cefalopod. Vezi definitia »
DISIDÉNȚĂ s. f. deosebire de opinii (față de o majoritate); dezacord. ◊ grup de persoane care susțin o parte diferită de aceea a majorității; sciziune care ia naștere în urma unei asemenea situații. (< fr. dissidence, lat. dissidentia) Vezi definitia »
BALALÁICĂ, balalaici, s. f. Instrument muzical cu trei coarde și cu cutie de rezonanță triunghiulară, care emite sunete prin ciupire și prin percuție. – Rus balalajka. Vezi definitia »
HOMEOPTÓTĂ s. f. homeoteleută. (< fr. homéoptote, gr. homeoptoton) Vezi definitia »