Definita cuvantului peripeție
PERIPEȚÍE s.f. 1. Schimbare inopinată și accidentală a sorții în drama antică. ♦ Episod conținând evenimente imprevizibile dintr-o operă literară. 2. Întâmplare sau serie de întâmplări neprevăzute, emoționante, care intervin în viața cuiva. [Gen. -iei. / < fr. péripétie, it. peripezia, cf. gr. peripeteia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu peripeție
POLARIZÁȚIE, polarizații, s. f. Stare a unui corp sau a unui sistem fizic care prezintă proprietatea de polaritate sau care a suferit o polarizare. ◊ Polarizație electrică = stare a unui corp sau a unui sistem fizic care posedă cel puțin doi poli electrici (plus și minus). Polarizația luminii = stare a unui fascicul luminos în care toate radiațiile electromagnetice componente au aceeași direcție de oscilație. Polarizație cromatică = ansamblul figurilor de interferență, colorate viu, obținute la cercetarea în lumină polarizată a unui cristal birefringent cu ajutorul unui polariscop. ♦ Mărime vectorială care caracterizează starea de polarizație a unui corp sau a unui mediu. – Din fr. polarisation. Vezi definitia »
FRATRÍE, fratrii, s. f. 1. Subdiviziune a triburilor grecești. 2. Grupare mare de plante înrudite genetic. – Din fr. phratrie. Vezi definitia »
HEMATOCITOLOGÍE s. f. parte a hematologiei care studiază celulele sangvine. (< fr. hématocytologie) Vezi definitia »
HIDROLOCÁȚIE s. f. sistem folosit de nave pentru determinarea diferitelor obiecte aflate sub apă cu ajutorul undelor ultrasonore. (< hidro- + locație /3/) Vezi definitia »
BROGLIE [brɔi sau brɔglí], Louis Vicotr Pierre Raymond, duce de (1892-1987), fizician francez. Contribuții la teoria nucleului atomic și studiul propagării undelor; a pus bazele mecanicii ondulatorii, emițînd concepția dualității undă-corpuscul (1924). Premiul Nobel (1929). M. de onoare al Acad. Române (1957). Vezi definitia »