ARGINȚÍCĂ, argințele, s. f. Arbust cu flori mari albe și cu frunze verzi lucitoare pe partea superioară și albe pe cea inferioară. (Dryas octopetala). – Din argint + suf. -ică. Vezi definitia »

AVÉRSĂ s.f. Ploaie abundentă (de scurtă durată), venită pe neașteptate. [< fr. averse < verser – a vărsa]. Vezi definitia »

ótcă (-ci), s. f. – (Olt.) Ultima țuică care iese de la distilare. – Var. otoșcă. Sl. otok, din sl. točiti (Miklosich, Slaw. Elem., 34). Vezi definitia »

ABATÍZĂ, abatize, s. f. (Mil.) Obstacol realizat din copaci răsturnați cu vârful către inamic sau din crăci înfipte în pământ. – Fr. abattis Vezi definitia »

SURCHIDEÁLĂ, surchideli, s. f. (Reg.) Faptul de a surchidi; sâcâială, hărțuială; muștruluială. ♦ Bătaie. – Surchidi + suf. -eală. Vezi definitia »