Definita cuvantului persistență
PERSISTÉNȚĂ s.f. Acțiunea sau faptul de a persista; stăruință, insistență. ♦ Persistența imaginilor = menținere a unei senzații vizuale pe retină un anumit timp după ce imaginea obiectului a dispărut din câmpul vizual. [Cf. fr. persistance, it. persistenza].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu persistență
PREMÍZĂ s.f. v. premisă. Vezi definitia »
AUTODISCIPLÍNĂ s. f. disciplină pe care și-o impune cineva. ◊ (într-o unitate școlară) menținerea disciplinei prin elevi. (< fr. autodiscipline) Vezi definitia »
țeápcă, țepci, s.f. (reg.) așchie, țandără; țeapă. Vezi definitia »
ECHILIBRÍSTICĂ s. f. 1. Arta de a-și păstra echilibrul în diferite poziții sau mișcări dificile ale corpului; număr de circ al echilibristului. 2. Fig. capacitatea de a se strecura cu îndemânare printre situații dificile; totalitatea eforturilor și mijloacelor întrebuințate pentru a ieși dintr-o situație dificilă. – Din echilibrist. Cf. germ. Equilibristik. Vezi definitia »
STÂRPITÚRĂ, stârpituri, s. f. 1. Ființă nedezvoltată, pipernicită, pocită; pocitură, stârpiciune; avorton. 2. (Pop.) Femeie stearpă; animal sterp. – Stârpi + suf. -tură. Vezi definitia »